luni, 22 noiembrie 2010

dinţisorul de lapte called misionarul:))


... dacă ţi-ai pierdut simţul umorului, atunci îi musai să dai repede o raită pe la fraţii baptişti... îţi recomand să treci pe la ei când au în program ceva show-uri de pionierat,,, sau vorba lor de misiune...
…..se face că într-o vară vreo doi nu prea au avut ce învârti şi au ţinut cu tot dinadinsul să îi facă oameni pe sărăcuţii din Moldova... si-or zis ei aşa că they'll do the sacrifice to find paradise:)).... şi uite aşa dădură în prima fază de paradisul din Sculeni..... pânâ şi numele e la fel de înălţător ca idealul lor...
...... s'or gândit ei aşa ….că până să lucreze la "sufletele sculenilor" ar fi bine să le "aranjeze dinţii" înainte.......şi pe când unul îl freza pe un biet sculean, un altul îi vorbea despre viaţa de dincolo.... unul îl seda cu anestezic, altul îl mustra : ai dres, ai făcut dar există o răscumpărare…… mă gândesc prin ce o fi trecut sculeanul … ăla cu freza deasupra gâtului, unul cu Biblia în faţa ochilor… îs convinsă însă că s-o ridicat alt om de acolo…. acum avea şi el ceva frezat, plombat sau lipsă….şi mai ales o înţeles pentru prima oară că dracul nu ţine în mână o furcă ci o freză…. şi că uneori se mai aliază şi cu oamenii de bine ca să aducă transformări substanţiale în vieţile celor cu dureri.. ..
…. Pe ăştia cu misiunea nu i-am înţeles niciodată… numai la mii de kilometrii tre să se ducă să devina “ transformers” pentru alţii… să-i lăsăm să trăiască în veşnica lor prostie.. numai că misiunea nu înseamnă să te duci să îl slugăreşti pe altul până vede ce vrei tu şi pe urmă să-îi zici : “frăţioare de amu –nainte te port în rugăciune şi acu tye-tye că .. că tre să plec să mă înfrăţesc şi cu alţii…
p.s. i really receptived to get some advice from you guys..:)) maybe one day we'll meet at the dentist or who knows:))

joi, 11 noiembrie 2010

Crack pe "orizontala'

Aventurile pitipoancei mele de birou sunt nenumărate ..si mai ales...nemaiîntâlnite...
......pitzy a deschis usa amintirilor ei ... la un pahar de tărie vişinie. ......
într-o zi de toamnă, când cei intrati sub incidenta "legii pe orizontală" sunt comemoraţi de 1 noiembrie la unii creştini....la alţii atunci când îşi mai aduc aminte....pitzy dădu glas durerii care o măcina de vreo câteva zile: nu ştia ce floare să-i ducă în dar bunicii cu sufletul aflat la subsol,de vreo 2 ani.. jerbă sau crizantemă.... oricum important e că in data de 1 musai căsuţa a la "flintstones" a buncii sale trebuia odorizată cu un parfum de floare...
...făcând o recapitualre a florilor care se depun de obicei pe aceste căsuţe de marmură, ciment sau ţărână...de la crizanteme, ...... ajunsei cu pity si pe la frezii... si ooopsss.... de aici incepe totul...
.....o frezie poate fi un cuvânt care te duce cu gândul la lumea "frumoşilor adormiţi din ţinţirim" şi la întreg câmpul lexical asociat acestui univers "animat". .. şi uite cum o frezie te poate duce cu gândul şi la formol...
....uneori excesul poate fi dăunător dar lipsa always va fi dăunătoare!!! şi lipsa de formol poate fi de-a dreptul vătămătoare si poate cauza adevărate "băi de sânge".
... de atâtea jale şi atâta suflu in ceafa rece.... pe când popa ... preciza care va fi adresa de domiciliu a bunei lu"pitzy) în păşunile veşnic verzi...se pare că răposatei nu îi conveni acest ultim aspect, cu lipsa de aer adaptându-se de 2 zile, făcu un "crack".... adică plesni pe de-a-ntregul din toate crismasele şi încheieturile feţei... aşa de tare încât cei prezenţi îşi ziseră indignaţi "nu o învăţat a muri vreodată .. doar pitzy fără a rămâne consternată sări, nu pentru a-i lua pulsul bunicii sale ci pentru a-i trânti în faţă capacul "pătuţului de lemn de cetină"... reuşind să acopere ultima ruşine a lui grandma.
.....slujba continuă... în timp ce biata soră în Domnul se "îneca" fără ca nimeni să-i mai sară în ajutor..... asta până când ajunsă în faţa casei de veci .. cu o ultimă încercare vru să se împotrivească... "pătuţul de lemn "era prea mare ...şi iarăşi pitzy mai hotărâtă ca oricând să contribuie la stabilirea bunicii sale pe lumea ailaltă făcu rost de un ferestrău şi cu ajutorul unor prieteni ciunti "pătuţul"...... bine ar fi fost să fi cuntit doar "pătuţul"..numai că trimiterea spre alte zări a bunicuţei ....a fost cam paintful.... fiindcă alături de faţă desfigurată.... rămase şi oloagă... de la glezne in jos..
... ...no pitzy..dacă vreodată...se vor găsi ceva oseminte sfinte prin acel cimitir,,, cu siguranţă cele ale buncii tale le vei recunoaşte fiindcă numai tu puteai să o însemnezi aşa pe buna ta....

luni, 8 noiembrie 2010

----years, thoughts....

oh.. so many years.. more than two decades...
24 de ani de experienţă cu gândul... care m-a învârtit printre obsesii, temeri, planuri, iubiri şi rele....
...... mi-a oferit in schimb ceva... acum pare expirat dar e experienta mea: am trăit ceva ce n-a mai trăit nimeni... am fost acolo unde omenirea nu poate vedea....si in nebunia mea am dorit să fiu ce nu există.... m-am oprit atunci când ei... m-au lăsat să cred că sunt doar un muritor.... ----.....trântită la pământ ... mă-ntreb unde sunt oare acele puteri pe care alţii nu le cunosc şi nici nu le-au încercat....decât eu.....nu mai pot face minuni.... şi atunci eram convinsă că .... my presence is magical and addictive...... acum ştiu că voi rămâne de-a pururi interogativă... fiindcă am ceva teatral în mine... de fapt nu e asta... numai că oricât aş încerca a mă deschide.... simt că mă îmbăt mereu cu vină...


.... Dă-mi acum....

Te văd cu braţul plin de flori
La cimitir, adeseori
Dar azi pe mine mă-nfiori
Pornind al lacrimii izvor
Cu a ta mânie......

Dă-mi crinii albi înmiresmaţi
Să-i pun în vaza chinezească
Şi iasomi-adu-mi un braţ
Azi fiinţa-mi să primească
Obolul lor.......

Acest ţepos mănunchi de spini
Pe care azi mi-l dăruieşti
Mai bine -ar fi ca să-l păstrezi
Cândva pentru al meu mormânt
Ca o podoabă......

Căci în mormânt când m-oi găsi
Nu voi simţi nici spini, nici flori
Grăbeşte-te,cât mai e zi
A ta iubire-a-mi dovedi
Astăzi nu mâine----


...somehow.... in some days.. i have a some kind of disguise....but now....i feel ...like you feel when you read these words.
..... yours faithfully,
jeanne

duminică, 31 octombrie 2010

Thankful!!!
Nu uita
niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se adună în ani …
Dar ce e mai important se conservă: forţa şi determinarea ta nu au vârstă.
Spiritul tău e cel care îndepărtează pânzele de paianjen.



Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.
Dincolo de orice reuşită e o altă încercare.


Cât timp trăieşti, simte-te vie.
Dacă ţi-e dor de ce făceai, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp …


Mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi.
Nu lăsa să se tocească tăria din tine.
Fă astfel ca în loc de milă, să impui respect.
Când nu mai poţi să alergi, ia-o la trap.
Când nu poţi nici asta, ia-o la pas.
Când nu poţi să mergi, ia bastonul.
ÎNSĂ NU TE OPRI NICIODATĂ.” (Teresa de Calcutta)

miercuri, 20 octombrie 2010

Fiscalitate, criză, biruri, taxe și prostia omenească

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.

Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.

„Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”.

Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”.

Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”.

Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.

Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.

Zis şi făcut.

Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”.

Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”.

Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”.

Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.

Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă:

„Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump!

Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători.

Înseamnă că lumea o duce bine, are bani.

Ia să măresc eu birurile!”

miercuri, 13 octombrie 2010

..... once upon a time ..... a haHahaha sOunD :))

.... A stranger like him beyond the trees, above the clouds, in Cluj he hides...
.... I can't tell what's going on his mind, cause is just a stranger in my life....
..... So...that's true????? the others see you as I do?!
... cause what I found about you is that: when silence is too loud...you shout a hahahha :)))sound all around!!!!!!!!