Multe foi ar fi rămas albe, însă intervenţiile cernelii le-au pătat cu informaţii bălţite. Într-o zi confuza de vară, Gligor Iosif contemplându-şi cu atenţie ciucurele de aur din vârful chipiului galben, s-a mulţumit să "tuşească îndoielnic" şi să privească cu gravitate modul în care roata este o piedică în calea vitezei. Individul, anterior precizat, se chinuie să pună ferestre cât mai mari deasupra uşilor. El este cel care încearcă din răsputeri să descopere paie în ochii altora, fără să ţină cont că în ochii săi se zăresc bârnele. Aluziile sale licenţioase conferă o nuanţă echivocă breselei din care face parte. Păcat că timpul nu i-a presărat capul cu argint şi nu i-a umplut buzunarele cu bani. Poate ar fi ceva să scrieţi nişte cărţi de poveşti sau de ce nu să faceţi ceva care să aştearnă un râs sănătos pe feţele celor care vă cunosc. Încercaţi schema ludică de mai jos şi nu uitaţi apoi să o exersaţi cu omul cu trei rânduri de burţi! Să aveţi inima de turtă dulce stimate domn, de acu'nainte!
vineri, 2 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu