Râsul poate fi un act reprobabil mai ales atunci când devine un mijloc de a corecta prostia. Se pare ca în ziua de azi binele e iluzoriu. Nu știu cum reușesc să mă scunfund în mlaștinile celor lipsiți de consistență intelectuală și profesională. Nu am ajuns să înțeleg cum poate oricine să tropăie în fața unui amvon și să dea valoarea oricăror molozuri mintale. Predica din această seara mi-a asternut un zambet sanatos pe buze, tinand cont de modul în care un "butafor" penticostal se credea în sinea sa un mecena al exegezei biblice. Să fi fost nea Nelu chemat să predice numai că să mobileze tăcerea sau să coloreze monotonia? Cum ai putea să privești un om, care elaboreaza tot felul de filozofii ce poartă amprenta limitei lui de înțelegere și care condamnă ce gândește altul? Nenea Nelu "spune/mi dacă într-adevăr cunoști priceperea? Nu ai nici măcar o remușcare când afirmi că Biblia nu încurajează creșterea câinilor, ci doar a asinilor?:)) Nu mi se mai pare surpinzător cum unele proiecții omenești sunt nesănătoase în raport cu cerințele lui Dumnezeu, dar nu ma dumiresc de ce încă astfel de persoane cu o gândire de fond restrânsă trebuie să se facă auziti? Mi-am luat inima-n dinți astă seara si fără vreun rictus malițios ci pur si simplu datorită unei senzatii nedeslușite, am început sa surâd cu o amică, ca reacție la ciudățenile verbale, enunțate de nea Nicu:)) Degajarea noastră însă nu a fost pe placul "frațíilor și surorilor penticostali/e"care ne-au "înduioșat"cu privirile lor, ne mângâiau cu ochii și alta nu:)) Mi-era cunoscut ce îmi spuneau din privire, dar nu credeam că cei umpluți cu Duhul pot să fie chiar așa repulsivi:))) Finalul devine previzibil: tot mai bine e la ortodocsi!!:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu