luni, 22 noiembrie 2010

dinţisorul de lapte called misionarul:))


... dacă ţi-ai pierdut simţul umorului, atunci îi musai să dai repede o raită pe la fraţii baptişti... îţi recomand să treci pe la ei când au în program ceva show-uri de pionierat,,, sau vorba lor de misiune...
…..se face că într-o vară vreo doi nu prea au avut ce învârti şi au ţinut cu tot dinadinsul să îi facă oameni pe sărăcuţii din Moldova... si-or zis ei aşa că they'll do the sacrifice to find paradise:)).... şi uite aşa dădură în prima fază de paradisul din Sculeni..... pânâ şi numele e la fel de înălţător ca idealul lor...
...... s'or gândit ei aşa ….că până să lucreze la "sufletele sculenilor" ar fi bine să le "aranjeze dinţii" înainte.......şi pe când unul îl freza pe un biet sculean, un altul îi vorbea despre viaţa de dincolo.... unul îl seda cu anestezic, altul îl mustra : ai dres, ai făcut dar există o răscumpărare…… mă gândesc prin ce o fi trecut sculeanul … ăla cu freza deasupra gâtului, unul cu Biblia în faţa ochilor… îs convinsă însă că s-o ridicat alt om de acolo…. acum avea şi el ceva frezat, plombat sau lipsă….şi mai ales o înţeles pentru prima oară că dracul nu ţine în mână o furcă ci o freză…. şi că uneori se mai aliază şi cu oamenii de bine ca să aducă transformări substanţiale în vieţile celor cu dureri.. ..
…. Pe ăştia cu misiunea nu i-am înţeles niciodată… numai la mii de kilometrii tre să se ducă să devina “ transformers” pentru alţii… să-i lăsăm să trăiască în veşnica lor prostie.. numai că misiunea nu înseamnă să te duci să îl slugăreşti pe altul până vede ce vrei tu şi pe urmă să-îi zici : “frăţioare de amu –nainte te port în rugăciune şi acu tye-tye că .. că tre să plec să mă înfrăţesc şi cu alţii…
p.s. i really receptived to get some advice from you guys..:)) maybe one day we'll meet at the dentist or who knows:))

joi, 11 noiembrie 2010

Crack pe "orizontala'

Aventurile pitipoancei mele de birou sunt nenumărate ..si mai ales...nemaiîntâlnite...
......pitzy a deschis usa amintirilor ei ... la un pahar de tărie vişinie. ......
într-o zi de toamnă, când cei intrati sub incidenta "legii pe orizontală" sunt comemoraţi de 1 noiembrie la unii creştini....la alţii atunci când îşi mai aduc aminte....pitzy dădu glas durerii care o măcina de vreo câteva zile: nu ştia ce floare să-i ducă în dar bunicii cu sufletul aflat la subsol,de vreo 2 ani.. jerbă sau crizantemă.... oricum important e că in data de 1 musai căsuţa a la "flintstones" a buncii sale trebuia odorizată cu un parfum de floare...
...făcând o recapitualre a florilor care se depun de obicei pe aceste căsuţe de marmură, ciment sau ţărână...de la crizanteme, ...... ajunsei cu pity si pe la frezii... si ooopsss.... de aici incepe totul...
.....o frezie poate fi un cuvânt care te duce cu gândul la lumea "frumoşilor adormiţi din ţinţirim" şi la întreg câmpul lexical asociat acestui univers "animat". .. şi uite cum o frezie te poate duce cu gândul şi la formol...
....uneori excesul poate fi dăunător dar lipsa always va fi dăunătoare!!! şi lipsa de formol poate fi de-a dreptul vătămătoare si poate cauza adevărate "băi de sânge".
... de atâtea jale şi atâta suflu in ceafa rece.... pe când popa ... preciza care va fi adresa de domiciliu a bunei lu"pitzy) în păşunile veşnic verzi...se pare că răposatei nu îi conveni acest ultim aspect, cu lipsa de aer adaptându-se de 2 zile, făcu un "crack".... adică plesni pe de-a-ntregul din toate crismasele şi încheieturile feţei... aşa de tare încât cei prezenţi îşi ziseră indignaţi "nu o învăţat a muri vreodată .. doar pitzy fără a rămâne consternată sări, nu pentru a-i lua pulsul bunicii sale ci pentru a-i trânti în faţă capacul "pătuţului de lemn de cetină"... reuşind să acopere ultima ruşine a lui grandma.
.....slujba continuă... în timp ce biata soră în Domnul se "îneca" fără ca nimeni să-i mai sară în ajutor..... asta până când ajunsă în faţa casei de veci .. cu o ultimă încercare vru să se împotrivească... "pătuţul de lemn "era prea mare ...şi iarăşi pitzy mai hotărâtă ca oricând să contribuie la stabilirea bunicii sale pe lumea ailaltă făcu rost de un ferestrău şi cu ajutorul unor prieteni ciunti "pătuţul"...... bine ar fi fost să fi cuntit doar "pătuţul"..numai că trimiterea spre alte zări a bunicuţei ....a fost cam paintful.... fiindcă alături de faţă desfigurată.... rămase şi oloagă... de la glezne in jos..
... ...no pitzy..dacă vreodată...se vor găsi ceva oseminte sfinte prin acel cimitir,,, cu siguranţă cele ale buncii tale le vei recunoaşte fiindcă numai tu puteai să o însemnezi aşa pe buna ta....

luni, 8 noiembrie 2010

----years, thoughts....

oh.. so many years.. more than two decades...
24 de ani de experienţă cu gândul... care m-a învârtit printre obsesii, temeri, planuri, iubiri şi rele....
...... mi-a oferit in schimb ceva... acum pare expirat dar e experienta mea: am trăit ceva ce n-a mai trăit nimeni... am fost acolo unde omenirea nu poate vedea....si in nebunia mea am dorit să fiu ce nu există.... m-am oprit atunci când ei... m-au lăsat să cred că sunt doar un muritor.... ----.....trântită la pământ ... mă-ntreb unde sunt oare acele puteri pe care alţii nu le cunosc şi nici nu le-au încercat....decât eu.....nu mai pot face minuni.... şi atunci eram convinsă că .... my presence is magical and addictive...... acum ştiu că voi rămâne de-a pururi interogativă... fiindcă am ceva teatral în mine... de fapt nu e asta... numai că oricât aş încerca a mă deschide.... simt că mă îmbăt mereu cu vină...


.... Dă-mi acum....

Te văd cu braţul plin de flori
La cimitir, adeseori
Dar azi pe mine mă-nfiori
Pornind al lacrimii izvor
Cu a ta mânie......

Dă-mi crinii albi înmiresmaţi
Să-i pun în vaza chinezească
Şi iasomi-adu-mi un braţ
Azi fiinţa-mi să primească
Obolul lor.......

Acest ţepos mănunchi de spini
Pe care azi mi-l dăruieşti
Mai bine -ar fi ca să-l păstrezi
Cândva pentru al meu mormânt
Ca o podoabă......

Căci în mormânt când m-oi găsi
Nu voi simţi nici spini, nici flori
Grăbeşte-te,cât mai e zi
A ta iubire-a-mi dovedi
Astăzi nu mâine----


...somehow.... in some days.. i have a some kind of disguise....but now....i feel ...like you feel when you read these words.
..... yours faithfully,
jeanne