Te văd cu braţul plin de flori
La cimitir, adeseori
Dar azi pe mine mă-nfiori
Pornind al lacrimii izvor
Cu a ta mânie......
Dă-mi crinii albi înmiresmaţi
Să-i pun în vaza chinezească
Şi iasomi-adu-mi un braţ
Azi fiinţa-mi să primească
Obolul lor.......
Acest ţepos mănunchi de spini
Pe care azi mi-l dăruieşti
Mai bine -ar fi ca să-l păstrezi
Cândva pentru al meu mormânt
Ca o podoabă......
Căci în mormânt când m-oi găsi
Nu voi simţi nici spini, nici flori
Grăbeşte-te,cât mai e zi
A ta iubire-a-mi dovedi
Astăzi nu mâine----
...somehow.... in some days.. i have a some kind of disguise....but now....i feel ...like you feel when you read these words.
..... yours faithfully,
jeanne
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu